Istoria și beneficiile căpșunilor

Spread the love

Având efect antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, nutritiv, reminalizant, alcalinizant al sângelui și de reducere a colesterolului, căpșunul este una dintre plantele cele mai cultivate și folosite în scop terapeutic. Primii căpșuni de grădină au fost cultivaţi în Franţa, la finalul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, specii sălbatice de căpșuni au fost crescute încă din cele mai vechi timpuri, căpșuna fiind un fruct menţionat în literatura de specialitate din Roma Antică. Astfel, aceasta era utilizată pentru tratarea melancoliei, leșinului, inflamaţiilor, febrei, infecţiilor, mirosului neplăcut și a multor altor afecţiuni.

Fragaria este o plantă din familia Rosaceae, cunoscută sub denumirea populară de „căpșun”. Există peste 20 de specii și hibrizi ale acestei plante, cea mai cunoscută specie fiind căpșunul de grădină

(Fragaria x ananassa). Cu o istorie de peste 2.200 de ani, căpșunii s-au găsit încă din cele mai vechi timpuri atât pe continentul european, cât și pe cel american. Acestea au fost descoperite în mod oficial în Virginia, de către primii exploratori, în 1588.

Începând cu 1300, francezii au început să ia plantele din păduri și să le crească în grădină cu scop decorativ, Charles al V-lea, regele Franţei între 1364 și 1380, avea peste 1.200 de căpșuni în grădina regală de la Luvru. Speciile variază atât în dimensiune, cât și în culoare, savoare și etape de cultivare. Cu toate acestea, planta celei mai întâlnite specii, respectiv căpșunul de grădină, are o înălţime de maxim 40 cm și crește atât singură, cât și în grupuri. Frunzele au o culoare verde intensă și sunt alcătuite din 3 lobi zimţaţi și nervuri proeminente. Florile sunt mici și albe. Mai mult, acestea sunt singurele fructe care au seminţele poziţionate în afara acestora, pe coajă, motiv pentru care botaniștii nu le consideră ca făcând parte din aceeași familie cu afinele sau murele (care au seminţele în interior).

•  În Belgia există un muzeu dedicat căpșunelor, de unde pot fi cumpărate alimente realizate din aceste fructe, de la gem la bere.

•  Madame Tallien, una dintre cele mai emblematice prezenţe de la Curtea lui Napoleon, a rămas cunoscută pentru băile pe care le făcea în suc de căpșune. Aceasta folosea aproximativ 9 kg/ baie.

•  În Franţa, căpșunele erau folosite drept afrodisiac. Astfel, o supă de căpșune subţiată cu smântână, planta limba mielului și zahăr era servită tinerilor căsătoriţi.

•  În anumite părţi ale Bavariei, persoanele din zona rurală practică un ritual anual prin care leagă coșuri mici cu căpșune de coarnele vitelor, drept jertfă pentru elfi.

Tradiţia spune că elfilor le plac căpșunele și o astfel de jertfă va ajuta vitele să facă viţei sănătoși și să dea mult lapte. În scop terapeutic sunt folosite atât frunzele, cât și rizomul și fructele căpșunului.

Bine de ştiut!Pot fi consumate proaspete, uscate, murate, în compot, gem sau dulceaţă. Planta și fructele sunt bogate în vitamine (C, B1, B2, E), acid salicilic, elagic și pantotenic, proteine, săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, sodiu, proteine și zaharuri. Căpșunele sunt recomandate pentru tratarea reumatismului, afecţiunilor renale, gutei, constipaţiei, hipertensiunii arteriale, tulburărilor hepato-biliare, eczemelor, insomniilor, acneei, obezităţii și a multor altor afecţiuni. Pot fi depozitate proaspete în frigider pentru câteva zile, după ce sunt uscate și curăţate de codiţe. Pot fi congelate și păstrate astfel pentru aproximativ 7 – 9 luni Pentru congelare, acestea trebuie spălate și uscate în prealabil, putând fi îngheţate atât fierte, cât și în stare naturală. 8 căpșune de mărime medie asigură 140% din necesarul de vitamina C zilnic recomandat și 20% din acidul folic recomandat femeilor gravide. O cană de căpșune are doar 55 de calorii. Căpșunele conţin un nivel foarte crescut de nitrați, care îmbunătăţesc circulaţia sângelui și a oxigenului prin mușchi Astfel, acestea pot fi consumate înaintea antrenamentelor pentru o mai bună anduranţă și pentru o ardere accelerată a caloriilor. Amestecate cu mierea, căpșunele pot fi folosite pentru tratarea arsurilor și a inflamaţiilor. Căpșunele sunt extrem de eficiente și în tratarea tenului gras, cu tendinţă acneică, pori dilataţi și puncte negre, fiind recomandate măștile realizate din fructele proaspete, eventual amestecate cu zeamă de lămâie și iaurt. Căpșunul este plantat de la finalul lui septembrie până la finalul lui octombrie, recoltat la mijlocul lunii iulie. Spre deosebire de alte fructe, căpșunele nu continuă să se coacă după recoltare. Plantele sunt perene, ceea ce înseamnă că vor reînflori timp de câţiva ani, chiar dacă nu vor produce fructe din primul an.

9 dintre beneficiile pe care capsunile le aduc organismului, dacă sunt consumate frecvent.

1. Capsunile cresc imunitatea organismului

Capsunile sunt o sursa excelenta de vitamina C. Majoritatea mamiferelor, cu excepția omului, au abilitatea de a produce vitamina C in mod natural. Din acest motiv e esențial sa iți iei doza zilnica necesara.
O porție de căpșuni conține 51.5 mg de vitamina C – aproximativ jumătate din doza zilnica recomandata.

2. Mentin sanatatea ochilor

Proprietățile antioxidante ale căpșunilor pot de asemenea sa prevină cataracta, o boala ce poate duce la orbire la vârste înaintate.
Ochii necesita vitamina C pentru a combate radicalii liberi cauzați de expunerea la soare.
In timp ce dozele mari de vitamina C par sa aibă legătură cu creșterea riscului de cataracta in cazul femeilor cu vârsta de peste 65 de ani, cercetătorii de la institutul Karolinska, din Stockholm au observat ca riscul este asociat cu vitamina C din suplimente, si nu cu cea care se regăsește natural in fructe si legume.

3. Ajuta la prevenirea cancerului

Capsunile sunt bogate in antioxidanti precum acidul elagic, zeatina si luteina. Antioxidanții lupta împotriva radicalilor liberi si previn efectul negativ al acestora asupra celulelor din corpul uman.

4. Capsunile tin ridurile la distanta

Rolul vitaminei C in apărarea corpului nu s-a încheiat. Atât aceasta, cat și acidul elagic ajuta la producerea si protejarea colagenului, esențial in menținerea elasticității și a fermității pielii.

5. Mențin colesterolul in limite normale

Daca mănânci căpșuni cu regularitate, antioxidanții prezenți in acestea te pot ajuta la reducerea colesterolului, stimulând totodată și o buna circulație a sângelui.

6. Regleaza tensiunea arteriala

Potasiul este un alt nutrient esențial pentru o buna sănătate a inimii, iar capsunile conțin cca 130 mg de potasiu/porție. Acesta ajuta la scăderea tensiunii mari, contracarând efectele negative ale sodiului.

7. Reglează tranzitul intestinal

Capsunile, precum multe alte fructe si legume, sunt bogate in fibre, continand aproximativ 2 mg de fibre per porție.
Printre problemele ce pot apărea in organism in lipsa fibrelor, se numără si constipația și diverticulita (consecința a constipației cronice). Ambele probleme de sănătate afectează aproximativ jumătate din persoanele cu vârsta de peste 60 de ani.
Fibrele ajuta totodată in lupta cu diabetul zaharat, acestea încetinind absorbția zaharului in sânge.

8. Te pot ajuta sa slabesti

Capsunile sunt un aliat in încercarea de a-ti menține greutatea in valorile normale. Acestea sunt sărace in calorii, conținând cca 28 kcal per porție, dar si in sodiu si zahar. In ceea ce privește carbohidrații, o porție de căpșuni conțin mai putini carbohidrați decât jumătate dintr-o felie de pâine.
Include capsunile in alimentație ca pe gustări intre mese sau mănâncă-le cu iaurt dimineața, la micul dejun.

9. Sunt de mare ajutor in timpul sarcinii

Capsunile sunt o importanta sursa de acid folic, o vitamina esențiala in mod deosebit in primul trimestru de sarcina, când se dezvolta sistemul nervos al copilului. Acidul folic poate preveni o serie de defecte congenitale, precum spina bifida.

Sursa retetepractice.ro, puterea.ro

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: