Fulgerul

Spread the love

Fulgerul este rezultat în urma unui proces de descărcare electrică cauzat de o diferență de potential electrostatic.
Fulgerul se produce între nori încărcați cu sarcini electrice diferite, iar descărcarea între nor și pământ provoacă un arc luminos, numit trăsnet.
Atunci când vedem un fulger nu auzim și sunetul produs de descărcare, deoarece viteza sunetului este mai mică față de cea a luminii. Decalajul se datorează diferenței dintre vitezele de propagare ale celor două unde, cea luminoasă și cea acustică.Datorita curenților de aer existenți în nor precum și prin repartizarea inegală de gheață și apă, se formează prin frecare, spații cu încărcătură ionică electrostatică negativă și pozitivă.
In mod normal stratul superior al norului este încărcat pozitiv, iar stratul inferior este încărcat negativ. Zona dintre cele două straturi încărcate diferit se află la o înălțime mare unde temperatura variază între -10 și -15 grade Celsius.
Aici, picturile de apă din nor se transformă în cristale de gheață.

Fulgerul este o descărcare electrică, iar atunci când ia naștere produce un echilibru electric între straturile norului de furtună. Pentru a lua naștere un trăsnet între un nor și pământ trebuie sa existe în prealabil tensiuni de câteva zeci de milioane de volți, iar fenomenul, care este o scânteie de descărcare electrică, să aibă o tensiune de aproximativ 3 milioane de volți / metru. Puterea de străpungere a fulgerului este dată și de umiditatea aerului.
Există premiza că în prealabil aerul este ionizat de radiațiile cosmice transformând moleculele de aer din atmosferă într-o lavină electronică rezultând o reacție in lanț, care creează un canal de aer ionizat pentru fulger. Acest fenomen a fost presupus de cercetătorul Charles Thomson.
Forma în zig zag a fulgerului este produsă prin descărcarea electrica numai prin zonele cu aer ionizat.

Fulgerul are in medie, 4 sau 5 descărcări principale ce durează 0,01 secunde, iar cea principală numai 0,0004 secunde. După o pauză scurtă de 0,03 – 0,05 secunde urmează noi descărcări. Au fost observate astfel descărcări atingând un număr de 42 cu o intensitate medie de 20.000 de amperi.
Un fulger atinge in medie lungimea de 1 – 2 km, iar in zonele tropicale unde umiditatea aerului este mai ridicata, fulgerul poate atinge 2 – 3 km lungime. In nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5 – 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere, unele ce ating 140 km lungime.

In momentul formarii fulgerului aerul înconjurător din jurul tunelului provocat de acesta atinge temperaturi de 30.000 de grade Celsius. Această supraincălzire bruscă a aerului duce la o dilatare masivă asemenea unei explozii cu un zgomot puternic numit tunet.
Datorită diferenței dintre vitezele de propagare a luminii (cca. 300.000 km /s) și a sunetului 332 m / s, va apărea un decalaj de timp intre recepționarea vizuală și cea auditivă a fulgerului. Decalajul dintre fulger și tunet este dat de distanța dintre acesta și observator. Cu cât observatorul este mai departe, cu atât decalajul va fi mai mare.

Fulgerele durează, de obicei, doar câteva secunde. Unele dintre ele, însă, reușesc să doboare recorduri, precum cel ce a avut loc pe 4 martie 2019, în Argentina, ce a primit titlul de record mondial pentru cea mai lungă durată a unui fulger, scrie Gizmodo.

OMI a reușit să stabilească recordul cu ajutorul unei noi forme de tehnologie prin satelit. Potrivit raportului, fulgerul de aproape 17 secunde a călătorit mai bine de 643 km – însă nu a primit recordul și pentru distanță.

Fulgerul neobișnuit a durat 16.73 secunde, potrivit unui nou raport realizat de Organizația Meteorologică Internațională (OMI). Recordul mondial absolut din trecut era de “doar” 7.74 secunde și a avut loc în Franța, pe 30 august 2012.

Recordul pentru distanță e deținut în continuare de un fulger ce a avut loc pe 31 octombrie 2018, deasupra Braziliei, și a luminat cerul pe o distanță de 708 km, de la Argentina la Atlantic.

“Acestea sunt recorduri extraordinare de la fulgere individuale. Extremele de mediu sunt măsurători vii pentru ce poate natura, precum și pentru progresul științific în a avea capacitatea de a măsura astfel de fenomene,” a declarat Randall Cerveny, din cadrul OMI.

Fulgerele au loc atunci când două regiuni încărcate electric intră temporar într-un echilibru. Atunci când se formează norii de furtună, se încarcă electric. Particulele mai mici, încărcate pozitiv, se formează la vârful norului.

Particulele mai grele, încărcate negativ, se formează la fund. Când ambele se dezvoltă îndeajuns, se produc fulgerele.

În mod obișnuit, fulgerele pot fi văzute pe o distanță de doar câțiva km. Rar, în timpul unor furtuni masive precum cele ce au loc în America de Sud în timpul verii, fulgerele pot deveni extreme.

Deși fulgerele, fie cele obișnuite, fie cele care doboară recorduri, oferă un spectacol fantastic pe cer, însă sunt periculoase. Doar în ultimele zile, peste 100 de oameni din India au fost loviți de fulger și au decedat.

Sursa descopera.org, digi-world.tv

2 thoughts on “Fulgerul

  1. Impresionante foto con esas descargas eléctricas. Un conocimiento necesario para entender su procedencia. Interesante tu publicación. Ampliar los conocimientos, es tener cultura.
    Un buen día para ti
    Manuel.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: