Strugurii – Informații și curiozități

Spread the love

De la rosu și alb la violet, de la varianta fără semințe la jeleu, gem, suc, vin si stafide, strugurii pot fi consumați într-o varietate de modalități si au multiple beneficii pentru sănătate. Fructele-vedeta ale toamnei, cunoscute si sub denumirea de „supermâncare”, au o istorie de 8.000 de ani, primele podgorii fiind cultivate pe teritoriile care formează acum Orientul Mijlociu. Strugurii au un număr impresionant de beneficii pentru sănătate, printre care și unele mai putin cunoscute, după cum informează MedicalNewsToday: prevenirea cancerului, a bolilor de inima și a tensiunii arteriale ridicate.De la rosu si alb la violet, de la varianta fără semințe la jeleu, gem, suc, vin si stafide, strugurii pot fi consumați într-o varietate de modalități și au multiple beneficii pentru sănătate, relatează Mediafax.

Valori nutritive

Portia medie de struguri este o cana, adică aproximativ 32 de boabe. Drept unitate de măsura se poate folosi un pumn pentru a estima porția potrivita.

O cana de boabe de struguri roșii sau albi conține 104 calorii, 1,09 grame de proteine, 0,24 grame de grăsime, 1,4 fibre de fibre, 4,8 miligrame de vitamina C, 10 micrograme de vitamina A, 288 miligrame de potasiu, 0,54 miligrame de fier și 3 micrograme de folati.

Strugurii au un nivel ridicat de apa și sunt buni pentru hidratare. Fructele si legumele cu multa apa sunt dense in nutrienti, ceea ce înseamnă ca oferă o cantitate mare de nutrienti esențiali, având in același timp puține calorii. Strugurii conțin 70 de mililitri de lichid pe cana.

Strugurii conțin și multi antioxidanți importanți pentru sănătatea ochilor, cum ar fi luteina și zeaxantina, iar strugurii roșii au resveratrol fitochimic in cioaja, antioxidantul cunoscut pentru protejarea impotriva mai multor boli cronice.â

Prevenția cancerului

Strugurii conțin antioxidanți puternici cunoscuți sub denumirea de polifenoli, care pot încetini sau preveni multe tipuri de cancer, inclusiv cel de esofag, plămâni, gura, farinx, pancreas, prostata si colon.

Resveratrolul regăsit in vinul rosu, cunoscut pentru beneficiile pentru inima, este un tip de polifenol conținut de coaja strugurilor roșii.

Preventia bolilor cardiace

Flavonoidul quercetin este un antiinflamator natural care, in niște studii pe animale, a părut sa reducă riscul aterosclerozei si sa protejeze împotriva pagubelor provocate de colesterolul LDL (lipoprotenie de joasa densitate). Quercetin ar putea avea si beneficiul unor efecte anticancer. Totuși, domeniul are nevoie de mai multe studii pe subiecți umani înainte ca aceste rezultate sa fie confirmate.

Conținutul ridicat de polifenol din struguri poate reduce și riscul de boli cardiovasculare prin reducerea presiunii sangvine prin mecanisme antiinflamatoare.

Fibrele si potasiul din struguri ajuta și la sănătatea inimii. Cresterea aportului de potasiu, in combinație cu scăderea aportului de sodiu, este cea mai importanta schimbare in dieta pe care o poate face cineva care vrea sa reduca riscul de boli cardiovasculare, potrivit lui Mark Houston, medic general si profesor clinic asociat la Scoala medicala Vanderbilt.

Aporturi mari de potasiu sunt asociate si cu un risc redus de atac de cord, cu protecția împotriva pierderii de masa musculara, păstrarea densității minerale din oase și reducerea apariției de pietre la rinichi.

Reducerea tensiunii arteriale

In ceea ce privește o tensiune arteriala ridicata, un aport scăzut de potasiu poate fi la fel de periculos ca un aport ridicat de sodiu. Datorita conținutului ridicat de potasiu, strugurii sunt recomandați celor cu o tensiune arteriala mare pentru combaterea efectelor sodiului asupra corpului.

De asemenea, aportul ridicat de potasiu este asociat cu un risc cu 20 la suta mai mic de a muri, indiferent de cauza.

Alergii

Datorita efectelor antiinflamatoare ale quercetinului, consumul de struguri poate ajuta la atenuarea simptomelor de alergii. Nu exista însa studii făcute pe oameni care sa dovedească aceasta teorie.

Neuropatia si retinopatia diabetice

Câteva studii s-au arătat promițătoare in ceea ce privește capacitatea resveratrolului de a proteja împotriva neuropatiei și a retinopatiei diabetice, condiții cauzate de un control slab asupra diabetului și care afectează sever vederea.

Cercetătorii au descoperit si ca resveratrolul este benefic pentru tratarea de Alzheimer, atenuând puseurile și schimbările de stare asociate cu menopauza și îmbunătățind controlul asupra glucozei din sânge.

Recomandari de consum

Strugurii sunt pe piața aproximativ tot anul. Cei mai buni sunt cei fermi la atingere și fără „riduri” și se păstrează cel mai bine in frigider.

Cel mai bun mod de a manca strugurii este când sunt proaspeți. Cele mai multe jeleuri, sucuri si vinuri au zahar adăugat, ceea ce înseamnă calorii in plus.

Riscuri

Betablocantii, un tip de medicație prescris cel mai frecvent pentru boli de inima, pot duce la creșterea nivelului de potasiu din sânge. Produsele cu mult potasiu, cum ar fi bananele, ar trebui consumate cu moderație de către cei care iau folosesc betablocanti.

Consumul ridicat de potasiu poate fi dăunător pentru cei ai căror rinichi nu sunt pe deplin funcționali. Dacă rinichii nu sunt capabili de a scoate excesul de potasiu din sânge, acest lucru poate fi fatal.

Vița de vie și vinul sunt o parte importantă a istoriei multor țări din Europa și din lumea. Pentru România via este strâns legată de momente importante din istoria țării. Cultivarea viței de vie a reprezentat mult timp o îndeletnicire constantă a strămoșilor noștri în timp ce vinul face parte din viață noastră indiferent de momentele pe care le traversăm. Sunt foarte multe informații inedite despre vie și vin care în mod sigur îți vor trezi interesul pentru această plantă și pentru produsul obținut prin fermentarea strugurilor.

Știați că:

1. În lume există nu mai puţin de 8.000 de varietăţi de struguri, ce provin din apoximativ 60 de specii. Strugurii de masă se deosebesc de cei pentru vin prin coaja mai subţire şi gustul mai dulce. Varietăţile cultivate pentru vin au dimensiuni reduse faţă de cele destinate consumului de struguri în stare proaspătă.

2. O cană plină cu struguri conţine în jur de 100 de calorii şi asigură mai mult de un sfert din doza zilnică necesară de vitamine K şi C. Seminţele nu sunt de neglijat, fiind o importantă sursă de antioxidanţi. Resveratrolul, un fenol cu puternic efect antioxidant, care se găsește în coaja strugurilor, este intens studiat în ultimii ani datorită proprietăţilor sale anti-îmbătrânire.

3. Marea majoritate a regulilor de producție, depozitare și control al calității șampaniei au fost inventate de un călugăr benedictin. Cu siguranță ați auzit de numele său, Dom Perignon.

4. Strugurii sunt foarte dulci și îngrașă, nefiind recomandați într-o cură de slăbire. Un kilogram de struguri echivalează ca și valoare nutritivă cu 1,5 kg de mere, 2 kg de piersici sau 3 kg de portocale.

5. Industria cultivării strugurilor este cea mai mare industrie alimentară din lume.

6. Pentru a obține o sticlă de vin de 750 ml este necesară o cantitate de 1,13 kg de struguri.

7. Grecia este singura țară din lume care păstrează încă din antichitate obiceiul de a adăuga rășină în vin, într-un anumit procent din volumul total, de aici și denumirea Retsina pentru vinurilor obținute prin acest procedeu. În antichitate, cand vinul era depozitat și transportat în amfore, rășina de pin era folosită pentru a sigila ”gurile” amforelor și pentru a proteja vinul de oxidare și de orice fel de modificări. Când rășina venea inevitabil în contact cu vinul, oamenii și-au dat seama ca aceasta îi oferea un caracter aromatic foarte special și, în același timp, proteja vinul de stricăciuni și acoperea imperfecțiunile din aromele și gusturile primare, îmbunătățind calitatea vinului.

8. Mai toate vinurile din lume au gust de fructe. Foarte puține păstrează gustul de strugure. Un bun exemplu aici este Muscatul.

9. Germanii sunt cei care au inventat așa numitul Eiswein, vinul de gheață. Acesta este făcut doar în anumite circumstanțe, mai precis în anii în care strugurii îngheață pe viță. Ei sunt culeși și zdrobiți cu gheața pe ei. Eiswein este într-adevăr un unicat în domeniul vinului, de aceea și prețurile sunt pe măsură.

10. Platon recomanda consumul moderat de vin până la vârsta de 40 de ani. După 40 de ani, vinul ar trebui băut în voie, ca leac pentru neplăcerile bătrâneții.

11. Este foarte posibil ca strugurii să fi fost folosiți în crearea primelor sortimente de bere. Datorită drojdiei din pieliță și a zahărului, strugurii declanșează procesul de fermentare fără alt ajutor. Dacă lăsați suc de struguri natural într-un borcan plasat într-un loc cald, acesta se va transforma în vin fără nici un fel de ajutor.

12. Știți care este țara cu cel mai mare consum de vin pe cap de locuitor? Am fi poate tentați să spunem Franța sau poate Spania ori Italia. Onoarea însă îi revine Vaticanului, care conduce detașat cu 70 de litri/anual de persoană.

13. În Japonia există un SPA unde puteți înota în ceai, cafea sau vin.

14. California are mai mulți struguri din soiul Chardonnay decât orice alt loc din lume.

15. Două noi studii au arătat că polifenolii din vin (și ciocolată) cresc fluxul de sânge și cantitatea de oxigen care ajunge la creier, stimulând capacitatea cognitivă. Efectul devine și mai benefic odată cu înaintarea în vârstă, deoarece există o reducere naturală a aportului de sânge ce ajunge la creier odată cu înaintarea în vârstă.

16. Solul sărace în elemente nutritve necesare plantelor tind să producă vinuri de o calitate mai bună.

17. Sticlele de vin nu se păstrează niciodată în poziție verticală, acest lucru poate determina uscarea plutei, micșorarea dopului și astfel oxigenul poate pătrunde în sticlă. Păstrați întotdeauna sticlele în poziție orizontală.

18. Cea mai veche sticlă de vin din lume este sigilată și datează de pe vremea romanilor. Are aproape 1.700 de ani și a fost descoperită în timpul unor săpături la un mormânt aparţinând unui nobil roman. Sticla se află în Muzeul de Istorie din Speyer, Germania și este întotdeauna expusă în acelaşi loc, în camera Tower. Cântărește 1,5 litri, iar provenienţa vinului a devenit subiectul multor speculaţii.

19. Dacă adăugați gheață cu sare într-o găleată procesul de răcire a vinului alb sau a șampaniei va fi mai rapid.

20. În Egiptul antic, capacitatea de a păstra vinul până la maturitatea sa era considerată alchimie și era permisă numai faraonilor.

21. Pe lângă biserici și mănăstiri, alte două mari instituții medievale au obținut o mare parte din veniturile lor din vin: spitalele și universitățile. Cel mai cunoscut spital ce se ocupa cu producerea și comercializarea vinului în epoca medievală este Hôtel-Dieu din Beaune, Franța.

22. Majoritatea paharelor de vin au o formă specială pentru a accentua caracteristicile definitorii, direcționând vinul către zonele cheie ale limbii și nasului, unde pot fi pe deplin savurate.

23. Vinul spumant poate veni de oriunde, dar șampania adevărată provine numai din regiunea Champagne, din nord-estul Franței. Regiunea are un sol calcaros și acid, ceea ce înseamnă că vița de vie trebuie să depună un efort dublu pentru a-și extrage elementele nutritive de care are nevoie. De asemenea, este locul cel mai nordic unde poate crește vița de vie, iar din această cauză fructului îi ia mai mult timp să se coacă.

24. Viță de vie este o liană care poate atinge o lungime de 35 m. Frunzele de viţă de vie conţin: taninuri catehice, antociani, esteri ai acizilor hidroxicinamici, acid tartric, săruri minerale. Strugurii conţin acizi volatili, taninuri, acid malic, tartric, răşini, enocianină (pigmentul din strugurii închişi la culoare), vitamine A,C,E, grupul B, minerale.

25. O plantație de viță de vie are o durată de viață de 30 – 50 de ani. În această perioadă, vița de vie parcurge mai multe cicluri anuale, care se succed între ele. Un ciclu complet de viață pentru vița de vie este împărțit în trei perioade mari: tinerețe, maturitate și bătrânețe.

Sursa cotidianulagricol.ro, medlife.ro

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: