Durere

O lacrimă pe chip se scurge în zadar

Atunci când sufletul îți plânge de atât amar

Trezită parcă dintr-o întâmplare

Descoperi, că și inima puțin te doare

Nu ai puseul de tensiune așteptat

Aseară, ai mâncat destul de sărat

Dar gândul aleargă de colo-colo disperat

Iar tonusul, din păcate este destul de alterat

Nu ai avut o noapte liniștită

Boala parșivă iar te-a chinuit

Durerea ca o rochie de seară, mulată, neagră și abia croită

De corpul tău cu patimă stă aprig strânsă și lipită

La fiecare a ta mișcare

Se mai aude câte un oftat

Cineva parcă te-a pus pe tine la încercare

O viață întreagă tu doar cu chinul te-ai luptat

Tu Doamne care ai creat a mea ființă

De ce mă lași să mă zbat în așa grea suferință?

Cu ce am păcătuit eu, că de mic copilaș

Piciorușele nu le mai mișcai

La botez eram un îngeraș, așa vioi și drăgălaș

Dar la un an nimic nu mai simțeam, de mă pișcai

Doar mama ma îngrijit până acum

Când și ea a luat-o pe un alt drum

În ceruri ea plecă parcă forțată

Nu a vrut ca eu să fiu cea anunțată

La Doamne, Doamne acum eu știu că pentru mine ea se roagă

Să se întâmple o minune, să nu mai fiu oloagă

De când eram eu în pruncie

Mama și-a dorit această lungă călătorie

Nu a știut cum să facă ea suferința să îmi curme

Chiar dacă nimic nu trece din senin fără să mai lase urme

Doamne, eu urlu și cer să se facă acum dreptate

Să înțeleagă Omul că-n viață important e să ai sănătate

Să fie fericit când dimineața se trezește și cu picioarele el pornește

Printre lume mergând acolo unde inima lui dorește

Aila

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.