Banalul melc are multe “secrete” …din tainele lui melc, melc, codobelc….

Melcul face parte din clasa Gastropoda, încrengătura Mollusca. Clasa Gastropoda este cel mai numeros grup actual de moluște, cuprinde peste 90 000 de specii, adaptate atât la viața acvatică cât și la cea terestră (ex: melci de mare,scoici univalve). Majoritatea acestora au corpul protejat de o cochilie spiralată în care animalul se poate retrage la nevoie. Unele specii de gasteropode au cochilia redusă sau absentă, altele prezintă o serie de formațiuni externe care le dau un aspect deosebit. O alta însușire a Gasteropodelor este faptul că au cochilia formată dintr-o singură bucată. Pe măsură ce animalele cresc, cochilia acestora se mărește, luând adesea forma unei spirale răsucite în jurul unui ax central.

Chiar dacă melcul este cunoscut la nivel mondial, puțini sunt cei care cunosc lucrurile inedite care ii fac de-a dreptul uimitori.  In lume există câteva mii de specii de melci! Unele ajung să cântărească până la câteva kilograme,in timp ce altele, sunt extrem de mici.

Cei mai mari melci din lume trăiesc in California, aceasta specie putând ajunge pană la 6 kilograme bucata. Cam jumătate din numărul speciilor trăiesc in apa dulce sau sărată, dar există și melci de uscat.

Sună ciudat însă melcul este cea mai tăcută și mai singuratică ființă cunoscută pe lume. Nu are organ auditiv și nu scoate nici un fel de sunet. Este in stare sa se retragă in cochilia lui și să stea astfel, pentru timp îndelungat, chiar luni de zile, in care nu bea și nu mănâncă. Asa își petrece iarna, de unul singur putând indura geruri de pana la minus 100˚C.

Chiar dacă cea mai mare parte a speciilor de melci își poarta casa in spinare, se cunosc și melci fără cochilie. Aceștia, când vor sa se retragă din fata vreunei primejdii sau când vor sa doarmă, iau forma unui covrig.

Spre deosebire de crabul pustnic sau alte animale care își pot părăsi cochilia, viata melcului este strâns legată de “casa” lui, încă din primele momente.


Majoritatea melcilor își depun ouăle pe pământ sau pe marginea pietrelor, iar cochilia se formează încă din ou, scrie howstuffworks.com. Mantaua, o porțiune a corpului vitala pentru toate moluștele, inclusiv melcii, este cea care produce cochilia.

Aceasta este construită din carbonat de calciu combinat cu o cantitate mică de proteine, iar procesul de formare a cochiliei implică un procedeu deosebit. Mantaua creează un curent electric care ajută organismul să împingă ioni de calciu in direcția potrivită.

Înainte să iasă din ou, melcul e deja echipat cu o proto-carcasă, prima parte a cochiliei. Melcul trebuie să consume cantități mari de calciu toată viata, iar prima hrană pe listă este chiar oul din care iese.

Proto-carcasa are o mică deschizătură, numita și “gura cochiliei”. Mantaua hrănește “gura” cu și mai mult carbonat de calciu, pană ce cochilia începe sa crească in spirala tipică melcilor. In funcție de specie, unii melci își pierd proto-carcasa sau o integrează in cochilie. Dieta melcilor este și motivul pentru care ei sunt considerați dăunători. Pentru ca sunt nevoiți sa consume hrana bogata in calciu, ei se hrănesc cu plante precum spanacul și broccoli-ul. In cazul in care au deficienta de calciu, melcii pot consuma și pământ sau roci calcaroase.

Interiorul căsuței melcilor este perfect neted. Nici un fel de clei nu este in stare sa se lipească de pereții interiori al cochiliei, acesta apare doar in exterior.

Secreția cleioasa produsa de melci lipește atât de tare încât mai ușor spargi cochilia decât pojghiță subțire pe care o întinde la intrare. Cu ajutorul acestui clei, melcul poate repara, in mod rapid, orice stricăciune pe care ar suferi-o cochilia.

Pe măsură ce creste, melcul își mărește casa, abandonând părțile strâmte și retrăgându-se sa viețuiască in partea mai spațioasă, conferindu-și mai mult spațiu.

Chiar dacă se deplasează cu viteză extrem de mică, melcul nu este cea mai înceată ființă de pe lume. Aceasta este steaua de mare. In schimb, melcul este renumit pentru faptul că poate să târască după sine o greutate de 30 de ori mai mare decât propria-i greutate și poate trece, fără să se taie, peste lama celui mai ascuțit brici sau bisturiu, fără a suferi nici o tăietură.

Melcul bea apă, însă umezeala se absoarbe prin tot corpul. Acesta consumă o cantitate de apă egală cu de două ori greutatea sa, in fiecare zi. Melcul de gradină are un singur dinte pe falca superioară in timp ce pe partea inferioară are aproximativ 14.200 dinți, fiind un adevarat record mondial in acest sens.

Cel mai mare gastropod de teren cunoscut este Achatina achatina, melcul gigant din Africa. Cel mai mare specimen înregistrat, măsoară 39,3 centimetri de la cap la coadă atunci când este complet extins iar carapacea sa 27,3 centimetri lungime.

Giganticul melc se numea Gee Geronimo și era deținut de Christopher Hudson ( 1955–1979 ) din Hove, East Sussex, Marea Britanie. Melcul cântarea 900 de grame si a fost colectat din Sierra Leone in Iunie 1976.

Gigantul melc a intrat in Cartea Recordurilor in Decembrie 1978.

Sursa editorialweb.ro, digi-animalworld.tv, cartearecordurilor.ro

2 Replies to “Banalul melc are multe “secrete” …din tainele lui melc, melc, codobelc….

  1. Citind aceasta frumoasa prezentare, ma gândeam la cât de minunata, complexa, magica, magnifiac, fenomenala, infinita, aspatiala, atemporala, adimensionala, tainica si paradoxala este Întelepciunea lui Dumnezeu, prin care, toata creatia geniala a Vietii macro si microcosmica, într-o perpetua miscare evolutiv-transformatoare, urmeaza în ascultare de Creator, o Lege Sfânta, nescrisa, imperceptibila de catre simturile noastre primare limitate, în care toate fiintele (aparent lipsite de inteligenta rationala) asculta si Îsi urmeaza calea evolutiva dupa un calendar tainic, atemporal, atomic, fotonic, plasmatic, iar omul (homo sapiens) cu toata întelepciunea si cunostintele sale evoluate si computerizate, cu toata tehnologia de ultima generatie, mereu neascultator si rebel fatza de Dumnezeul Ziditor al Universului, în loc sa-si pastreze si îmbunatateasca starea, îsi pierde si distruge singur, inconstient, propria casa naturala originala, ideala, planetara în care a fost de la început asezat ca stapân, pentru a o pazi, lucra si îngriji. Merci !
    O seara si o saptamâna binecuvântata, în toate, draga Adriana !

    1. Așa este. Din păcate lipsește respectul fata de tot ce ne înconjoară natura și vietate. Cu mare drag iți doresc o săptămână binecuvântată cu har și spor. Cele bune!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.