Ce să mâncăm pentru a fi sănătoși? Întoarcere la bucătăria bunicii

Spread the love

Alimentația contribuie la imunitate, iar mâncarea este printre puținele elemente – în aceste vremuri apăsătoare pe care le trăim – care ne mai dă o stare de bine și plăcere, în condițiile în care toată această distanțare fizică este nefirească și ne face rău în timp, spune Mihaela Bilic. Fără o stare de bine, pe stres, frică, anxietate, ne scade imunitatea indiferent ce-am mânca, atrage atenția medicul nutriționist.

Una dintre categoriile de oameni care nu pot mânca chiar tot ce le face plăcere sunt diabeticii. Ei sunt în categoria de risc în cazul COVID.  Diabetul, pe lângă multe alte boli, are o cauză necunoscută, spune Mihaela Bilic. Nu este legat neapărat de consumul excesiv de dulciuri, însă este clar că trebuie să existe o predispoziție genetică. Sunt oameni care mănâncă zahăr și care nu vor face în viața lor diabet. Însă când oamenii fac diabet la 40 de ani, nu mai este vorba neapărat despre o moștenire genetică și o predispoziție, ci mai degrabă despre un cumul de factori negativi pe care medicii îl numesc „sindromul X-metabolic”.

Ce este sindromul X-metabolic

De obicei, sindromul X-metabolic afectează bărbații peste 40 de ani care sunt stresați, care muncesc foarte mult, care au obezitate abdominală (au burtă), care mai consumă și un pic de alcool, care și fumează și care sunt sedentari. Acest sindrom X-metabolic nu vine doar cu diabetul la pachet. În momentul în care organismul are atât de multă grăsime pe burtă și între organe, obosește nu doar pancreasul, obosește și ficatul și atunci avem colesterol crescut, hipertensiune și diabet. Este o triadă teribilă, care afectează mai ales bărbații, dar și femeile după 50-55 de ani, când se instalează menopauza și când dispare protecția hormonilor estrogeni pentru aceste boli.

Diabetul de tip II este o boală a omului modern, cu o alimentație dezechilibrată și cu un grad de stres considerabil.

În Franța, bolnavilor de COVID li se dă salată de pătrunjel

Tabule, salata de pătrunjel de proveniență libaneză – care presupune un consum de pătrunjel în cantitate consistentă, un mănunchi de pătrunjel, nu cum îl punem noi în mâncare așa, doar de decor – este fabuloasă. Se pune un pic de lămâie, un pic de ulei, eventual un pic de cus-cus, care este un grâu mărunțit, dar de fapt toată magia și puterea antioxidantă și toată sănătatea vine din pătrunjel, pentru că este o plantă care are atât de mult fier, vitamina C și fibre cât nu au toate celelalte care sunt puse de obicei pe piedestal.

Salata de pătrunjel este o salată pe cât de sănătoasă pe atât de delicioasă și acum mai ales, în secolul XXI, când avem pătrunjel pe tot timpul anului, putem adopta acest obicei din bucătăria orientală.

„Haideți să mâncăm pătrunjelul cu snopul, nu cu frunza, pentru că bate și citricele, apropo de vitamina C, bate orice sursă de fibre, iar fierul, uitați-vă la el cât e de verde, bate spanacul. Mâncându-l crud, ai acolo toate vitaminele și mineralele nealterate”, îndeamnă Mihaela Bilic.

Mâncatul cu mâna nu este neapărat o lipsă de igienă

Mâncarea este făcută să fie simțită, să fie atinsă, tocmai pentru că atunci când pregătim mâncarea, simțurile parțial sunt satisfăcute prin contactul cu ea. Nu trebuie să o tratăm ca pe o chestiune potențial contaminantă, pentru că nu acesta este rolul ei.

Mai mult de jumătate din populația globului mănâncă fără tacâmuri, adică furculiță și cuțit nu există. Noi le folosim, în Europa, dar în foarte multe țări, India de exemplu, încă se mănâncă folosindu-se degetele. Lucrul acesta nu este neapărat o lipsă de igienă.

În momentul în care atingi mâncarea, o simți altfel. Noi avem impresia că suntem eleganți, sofisticați, dar de fapt o tratăm cu răceală și ne îndepărtăm de ea, spune Mihaela Bilic.

Un pahar de vin roșu, ideal pentru imunitate

Vinul se bea cu paharul și este foarte bun pentru imunitate. Dacă ești bărbat, poți să consumi două pahare pe zi, dacă ești femeie, unul singur.

Specialiștii universitari din Franța au studiat resveratrolul, un antioxidant conținut de vin. Este un pigment prezent în strugurele roșu, unul din mulții pigmenți pe care fructele și legumele le au – de aceea sunt așa de intens colorate -, numai că nutriția nu i-a numit și nu i-a descoperit pe toți. Francezii au încercat să izoleze resveratrolul și să-l pună în suplimente alimentare, în produse care să presupună folosirea lor fără vinul care vine la pachet. Nu au putut însă să facă o moleculă stabilă și eficientă, nici în alcooli, nici prin deshidratare, n-au reușit să o izoleze, iar concluzia a fost: dacă tot există într-un pahar de vin, de ce să ne chinuim și să complicăm lucrurile, dacă o putem consuma ca atare? 

Sucul de struguri nu are însă același efect, strugurele în sine nu are același efect, ci această combinație de puțin alcool și procesul de fermentare, probabil, duc la un efect mult mai complex decât simpla prezență a resveratrolului. Substanța există în struguri și în must, doar că ea nu este activă, eficientă și nu și-a demonstrat beneficiile.  Studiile, toate, care au arătat scăderea riscului cardio-vascular și a depunerilor de colesterol pe vase, au fost făcute pentru consum de vin. Și atenție, francezii sunt extrem de preciși în ceea ce recomandă: nu putem bea cinci pahare de vin la sfârșitul săptămânii; efectul se dobândește în momentul în care consumul este moderat sau mic, dar constant, deci avem nevoie în fiecare zi sau o dată la două zile de acest pahar de vin. Dacă facem pauze lungi și apoi bem o sticlă întreagă, nu se instalează factorul protector. Și încă un aspect important: este vorba numai despre vinul roșu sau negru, vinul închis la culoare, acesta are pigmentul respectiv.

Pe de altă parte, vinul are un efect anxiolitic. Un pahar de vin – din punct de vedere al nutriției are doar 80 de calorii – contribuie la liniștire, la detașarea de acel stres cronic pe care dacă ar fi să-l blochezi cu medicamente, intri într-un lucru extrem de complicat și efectele pozitive sunt mult mai mici decât cele negative, spune Mihaela Bilic. Nu este vorba de faza de beție, când ești euforic, ci de un efect de oprire a acestui efect continuu de „rumegare a minții”, care tot timpul proiectează numai scenarii de groază. Efectiv se produce o liniște pe care noi nu ne-o putem oferi în mod spontan, pentru că mintea este ceva extrem de complex, a arătat Mihaela Bilic, reproducând concluziile la care au ajuns specialiștii francezi.

Ce sunt alimentele funcționale? Ciocolata neagră este unul dintre ele

Vinul este, astfel, ceea ce se cheamă un aliment funcțional. Este o noțiune nouă pentru noi, în România, dar care în Japonia este studiată de mai bine de 50 de ani. Un aliment funcțional este acel aliment care pe lângă rolul lui de hrănire – adică aport de glucide, lipide, proteine, vitamine, minerale – are niște compuși – și aici vorbim de micronutrienți, adică acele substanțe care sunt de ordinul nanogramului, microgramului, substanțe care au un efect benefic pentru sănătate mult peste efectul nutritiv al alimentului.

Un exemplu de aliment funcțional este, paradoxal, ciocolata. Ea are un aport de grăsimi, de glucide, dar are și un aport de amine care dau o stare bună creierului, 100 de grame de ciocolată neagră are 12 grame de fibre, avem apoi niște antioxidanți extrem de eficienți și de puternici și-n bobul de cacao, și-n bobul de cafea. Populațiile mayașe și incașe știau despre bobul de cacao și-l numeau „hrana zeilor”.

Aceste beneficii incredibile pentru funcționarea organismului nostru, dincolo de banalul tabel caloric și de nutrienți, le transformă din alimente obișnuite în alimente funcționale, adică îmbunătățesc funcțiile organismului, protejează împotriva bolilor sau cine știe, poate chiar în unele cazuri îl ajută să se vindece mai rapid.

Mărul Redlove, un superaliment

Mihaela Bilic a mai dar un exemplu de aliment funcțional. Un măr, care la exterior poate părea un măr banal, dar care atunci când este tăiat pe jumătate are un aspect deosebit față de ce știam – are un miez roșu care spre inima fructului devine alb. Se numește Redlove. Acest măr are de aproape 25 de ori mai mulți antioxidanți decât un măr obișnuit.

Are un gust acidulat, un pic mai acrișor, dar parfumat, care se apropie de aroma fructelor de pădure. Avem în acest măr antocianații, prezenți în strugurii negri și în fructele de pădure, acei pigmenți care dau culoarea. 

Mărul este cultivat în exclusivitate în România undeva lângă Sebeș. El este obținut prin polenizare încrucișată între un măr extrem de acru din Asia, acele merișoare mici care nu pot fi mâncate, dar sunt extrem de bogate în antioxidanți, și un măr dulce din Europa.

Tot acest proces de încrucișare a durat niște ani, iar acum elvețienii nu vor să lase dreptul de a fi cultivați acești pomi decât, probabil, fermierilor pe care ei îi consideră de încredere.

Este un măr care prin această cantitate mare de antioxidanți are și efect antiinflamator, și efect de sporire a imunității, a subliniat Mihaela Bilic.

Brânza, cel mai puternic aliment anticarie

În rândul alimentelor care ne fac bine dr. Mihaela Bilic include și toate alimentele fermentate, despre care spune că noi, românii, „am cam uitat”. De exemplu murăturile, borșul cu care acrim ciorba, iaurturile.

În ceea ce privește brânzeturile, trebuie să avem o educație așa cum au francezii: porția corectă este de 30 de grame, un triunghi micuț, care dacă se poate, se mănâncă la finalul mesei, pentru că acele culturi bacteriene din brânză opresc atacul acid al bacteriilor din gură și oferă protecție anticarie.

Brânza este cel mai puternic aliment anticarie și aceasta este explicația pentru care francezii consumă brânza la sfârșitul mesei. Grăsimile din brânză creează o peliculă, un film lipidic, pe smalțul dentar și-l protejează ca un scut, iar culturile bacteriene din brânză, lactobacilii, schimbă pH-ul de la nivelul gurii și inhibă acțiunea bacteriilor acide, a explicat Mihaela Bilic. În momentul în care nu avem periuța de dinți la noi, o bucățică de brânză – și cu cât mai tare cu atât mai bine, pentru a nu rămâne urme lipite pe dinți (parmezanul, dar merge și telemeaua noastră, și cașcavalul) – ne poate salva. În plus, acționează și ca probiotic, a arătat Mihaela Bilic.

Ce să mâncăm pentru a fi sănătoși? Întoarcere la bucătăria bunicii

Nutriționistul mai spune că omul modern trebuie să mai reducă din rația de făinoase-carbohidrați, care predispun la îngrășare, și să mărească un pic cantitatea de grăsime, pusă pe nedrept la colț începând din anii 70.

Banala conservă de sardine în sos tomat poate fi o alegere sănătoasă (și ieftină) în dietă.

Laptele și produsele lactate conțin lactoferină, o proteină din lapte care transportă fierul și care în momentul în care este prezentă în organism „fură” fierul tuturor agenților patogeni, împiedicând dezoltarea și multiplicarea lor.

„Când bunica ne dădea un pahar de lapte seara să ne liniștim ea nici nu știa cât de multe lucruri bune făcea cu el, în schimb, eu acum, ca nutriționist, primesc întrebări dacă laptele e bun pentru consum în cazul adulților”, a arătat Mihaela Bilic.

Niciun aliment simplu, care a făcut parte din alimentația noastră de secole, nu are cum să fie acuzat de nimic, dă asigurări nutriționista.

Din ceapă ar trebui să facem salată. În sudul Italiei, așa se procedează. Ceapa, usturoiul, ardeiul iute dau nu numai gust, ci și sănătate, pentru că au și efect antibacterian, și antimicrobian și accelerează circulația. În usturoi, substanța activă este identică cu cea din Viagra, a menționat dr. Bilic.

În schimb, nutriționista nu este de acord cu sucurile și freshurile de fructe. Orice fruct se mănâncă mestecat, nu-l stoarcem! În momentul în care l-am stors l-am transformat într-un pahar de alcool – zeama de fruct sau vinul fermentat sau berea au aceeași compoziție, doar că unul fermentează în butoi și altul în ficatul nostru.

„Un pahar de fresh egal cu un pahar de bere, haideți să învățăm să mâncăm fructele ca atare, mestecându-le. Atunci când mestecăm, capul nostru înțelege că mâncăm și se satură. Când bem, el crede că-i apă și o trece cu vederea. Nimic din ce e lichid nu ne satură, cu excepția ciorbei, alimentul perfect și de sezon, și de slăbit, și pentru refacerea organismului. În supa de pui au descoperit cercetătorii niște molecule, fragmente mici de proteine, care au un efect aniinflamator. Supa de pui, când ți-o dă bunica s-o mănânci că ești răcit, da, este demonstrat, are efect antirăceală”, a încheiat Mihaela Bilic, medic nutriționist. Sursa digi24.ro

4 Replies to “Ce să mâncăm pentru a fi sănătoși? Întoarcere la bucătăria bunicii

  1. Acuma am înteles în sfârsit de ce sunt atât de sanatos. 🙂 😀 ))) Merci !
    Zile senine, binecuvântate, cu pace, bucurii, sanatate si LIBERTATE, alaturi de cei apropiati, drag Suflet minunat !

Lasă un răspuns