Din lumea satelor – Morăritul tradiţional cu apă

Spread the love

Morile de apă şi morăritul tradiţional ţărănesc, precum şi toate meseriile în care se foloseau instalaţiile tehnice populare care foloseau forţa apei făceau parte din lumea satelor transilvane de acum un secol, când existau 367 de astfel instalaţii numai în bazinul superior al Mureşului, însă acum mai sunt numai trei rămase, salvate în muzeele etnografice din Reghin şi Sibiu.

Cercetătorul ştiinţific Dorel Marc, de la Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş, a reuşit să identifice 367 de instalaţii hidraulice ţărăneşti, nu numai mori, ci şi joagăre, pive, vâltori, batoze, darace de pieptănat lâna şi altele, pe care le-a cuprins în studiul “Civilizaţie tehnică tradiţională şi industrii ţărăneşti. Instalaţii hidraulice în arealul mureşean la jumătatea secolului al XX-lea”.

Cercetătorul Dorel Marc a arătat că morarul avea un rol foarte important în viaţa satului, acesta având în acelaşi timp un rol economic şi social, fiind printre cei mai de vază gospodari din comunitate, adică cele mai mari “gazde”.


Declinul morăritului tradiţional a intervenit în perioada comunistă.


“Morăritul a fost unul dintre meşteşugurile practicate şi în satele din regiunea Mureşului, devenind în timp o adevărată industrie populară în acest areal. Odată cu dezafectarea acestor instalaţii hidraulice au dispărut, din păcate, spre regretul etnografilor, importante valori de istorie, cultură şi civilizaţie tradiţională, aspecte vizibile azi mai cu seamă doar în muzeele de profil. Astfel, mai putem admira din vechile instalaţii hidraulice mureşene o moară achiziţionată din Vătava la Muzeul Etnografic din Reghin şi cea din satul Orşova, strămutată în impozantul muzeu în aer liber din Dumbrava Sibiului, în cadrul Complexului Muzeal Naţional ASTRA (…) În bazinul Mureş şi pe afluenţi, mă refer doar la secţiunea din Harghita şi Mureş a râului, precum şi pe Târnava Mare şi Târnava Mică, existau 367 de instalaţii tehnice populare, 236 dintre acestea fiind mori cu o roată hidraulică, 55 fiind cu două roţi hidraulice şi 5 cu trei roţi hidraulice”, a declarat, pentru AGERPRES, cercetătorul ştiinţific Dorel Marc, de la Secţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Judeţean Mureş.

La Muzeul de Etnografie “Anton Badea” din Reghin, în expoziţia în aer liber pot fi admirate două instalaţii de tehnică populară: Moara de apă, care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi provine din Vătava, şi Oloiniţa, care provine din localitatea Hodac, de pe Valea Gurghiului, construită la începutul secolului XX.

Morile şi meseria de morar nu au dispărut, însă au trebuit să se adapteze realităţilor sociale, economice şi tehnologice actuale. După 1990 în unele localităţi rurale s-au ‘privatizat’ morile mecanizate, electrice, folosite de către cooperativele agricole de producţie. Însă în urma schimbărilor sociale din ultimii ani în lumea satelor, aprovizionarea curentă cu pâine şi alte produse de panificaţie fabricate la nivel industrial au făcut ca în gospodării să se prepare tot mai puţin pita de casă, iar la morile încă rămase în mediul rural se cere tot mai rar măcinatul pentru făină sau mălai şi mai mult pentru hrana animalelor crescute în gospodării. Sursa Agerpres

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Next Post

Descoperire - O maşină de criptat “Enigma”

Sat Dec 5 , 2020
Spread the loveO maşină de criptat “Enigma”, rămasă pe fundul Mării Baltice după Al Doilea Război Mondial, a fost descoperită în noiembrie de scafandri germani, potrivit AFP. Maşina de criptat a fost descoperită în golful Gelting de o echipă de scafandri care efectuează operaţiuni de identificare şi recuperare a plaselor […]

Breaking News