De când există cancerul pe pământ?

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă condusă de cercetători din Israel a identificat o nouă vulnerabilitate în celulele canceroase, a anunţat Universitatea din Tel Aviv (TAU), relatează Xinhua, citată de Agerpres.

Studiul ar putea conduce la dezvoltarea unor medicamente personalizate care se vor folosi de această caracteristică pentru a elimina cancerul, a adăugat TAU.

În studiul publicat în jurnalul Nature, cercetătorii de la TAU şi colegii lor din Statele Unite, Germania, Ţările de Jos şi Italia, au demonstrat cum un număr anormal de cromozomi (aneuploidie), o caracteristică unică a celulelor canceroase, poate deveni o vulnerabilitate a acestor celule.

Aceasta este cea mai frecventă modificare genetică survenită în cazul cancerului, iar atunci când apare în celulele canceroase, acestea pot contribui la progresia bolii.

Cercetătorii au comparat dependenţa genetică şi sensibilitatea la medicamente a celulelor normale cu cele ale celulelor cu un nivel ridicat de aneuploidie. Ei au descoperit că celulele canceroase aneuploide prezintă o sensibilitate crescută la inhibarea punctului de control celular (punctul de control mitotic) ce asigură separarea corectă a cromozomilor în timpul diviziunii celulare.

Totodată, specialiştii au descoperit că atunci când punctul de control era perturbat în celulele cu număr adecvat de cromozomi, diviziunea celulară s-a oprit şi, ca rezultat, cromozomii s-au separat cu succes, cu puţine probleme create. Pe de altă parte, atunci când acest mecanism a fost perturbat în celulele aneuploide, diviziunea celulară a continuat, rezultând numeroase modificări cromozomiale care au compromis capacitatea celulelor de a se diviza şi au provocat chiar moartea acestora.

Se pare că oamenii și alte animale au suferit de cancer de multă vreme. Cumva, nu este o surpriză că cele mai timpurii dovezi ale cancerului se regăsesc în tumorile de oase fosilizate, în mumiile din Egiptul antic și în manuscrisele antice. În mumii s-au regăsit semne de osteosarcom, un tip de cancer osos.

Totuși, cea mai veche descriere a cancerului – deși pe atunci nu se folosea cuvântul „cancer” – a fost găsită în Egipt și este datată 3.000 î. Hr. În papirusul Edwin Smith se regăsesc descrieri pentru 8 cazuri de tumori și ulcere ale sânului care fuseseră scoase prin cauterizare cu un instrument special. În descriere se specifică clar: „Nu există tratament„.

Cuvântul „cancer” ar fi fost inventat de fizicianul grec Hipocrate, părintele medicinei. Acesta folosea termenii „carcinos” și „carcinoma” pentru a descrie tumorile ulceroase și non-ulceroase. Aceste cuvinte se refereau la crabi și, cel mai probabil, au fost atribuite bolii din cauza felului în care cancerul se răspândea, luând forma unui crab.

Ceva mai târziu, fizicianul roman Celsus a tradus termenul în „cancer”, iar fizicianul grec Galen a introdus termenul „oncos” pentru a descrie tumorile.

Deși analogia dintre crabi și tumori este în continuare folosită în zilele noastre pentru a descrie tumorile maligne, termenul găsit de Galen a oferit un nume specialiștilor care se luptă cu cancerul – oncologi.

Pe măsură ce lumea medicală a recunoscut importanța schimbărilor genetice aduse de cancer, au început să fie dezvoltate terapii (medicamente sau substanțe care interferează cu molecule specifice) pentru a depăși efectele acestor modificări asupra genelor supresoare tumorale și oncogene.

Katsusaburo Yamagiwa și Koichi Ichikawa de la Universitatea din Tokyo au indus pentru prima dată în 1915 cancerul la animale de laborator prin aplicarea gudronului de cărbune pe pielea iepurelui. Cu mai bine de 150 de ani în urmă, clinicianul John Hill din Londra avea să indice că tutunul este cancerigen. Au trecut însă mulți ani până când tutunul avea să fie “redescoperit” ca fiind cea mai distrugătoare sursă de substanțe cancerigene cunoscute.

Astăzi cunoaștem și suntem îndemnați să evităm multe substanțe care cauzează cancer: gudroane de cărbune și derivații lor (cum ar fi benzenul), azbest, unele hidrocarburi, anilină (o substanță folosită pentru fabricarea coloranților) și multe altele. Radiațiile ionizante provenite de la o varietate de surse, inclusiv de la soare, sunt și ele cunoscute ca prezentând risc de a provoca cancer.

În anul 1911, Peyton Rous de la Institutul Rockefeller din New York a descris un tip de cancer (sarcom) la găini provocat de ceea ce va deveni cunoscut sub numele de virusul sarcomului Rous. Pentru acestă descoperire, el a primit Premiul Nobel în 1968.

Mai multe virusuri sunt acum legate de cancerul la oameni, ca de exemplu:

• Infecția de lungă durată cu virusurile hepatitei B sau C poate duce la cancer de ficat.

• Persoanele cu virusul imunodeficienței umane (HIV) au un risc crescut de apariție a mai multor cancere, în special a sarcomului Kaposi și a limfomului non-Hodgkin.

• Unul dintre virusurile herpetice, virusul Epstein-Barr, provoacă mononucleoză infecțioasă și a fost legat de limfoame non-Hodgkin și de cancer nazofaringian.

• Virușii papilloma umani (HPV) au fost legați de multe tipuri de cancer, în special de cele ale colului uterin, vulvei, vaginului, anusului și penisului. Unele tipuri de cancer de cap și gât (mai ales limba și amigdalele) sunt legate de tipurile de HPV cu grad ridicat de risc.

Acum, la începutul secolului XXI, proliferarea cunoștințelor privind biologia cancerului a dus la progrese remarcabile în prevenirea, depistarea precoce și tratamentul acestuia. Oamenii de știință au învățat mai multe despre cancer în ultimele două decenii, decât au învățat de-a lungul tuturor secolele anterioare.

Începând din anul 2014, Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății a identificat mai mult de 100 de agenți cancerigeni chimici, fizici și biologici. Multe dintre aceste asociații au fost recunoscute cu mult înainte ca oamenii de știință să înțeleagă modul în care se dezvoltă cancerul.

În zilele noastre, cercetarea descoperă noi substanțe cancerigene, explicând cum ele provoacă cancerul și oferind o perspectivă asupra modalităților de prevenire.

Progresele înregistrate sunt diferite, ca de exemplu:

Terapii mai bine orientate: Pe măsură ce biologia moleculară a cancerului progresează, cercetătorii vor avea mai multe ținte pentru noile lor medicamente.

Imunoterapie: Sunt dezvoltate medicamente care urmăresc anumite puncte imune de control pentru a ajuta sistemul imunitar să distrugă mai bine celulele canceroase.

Progrese ale geneticii cancerului: cercetătorii caută mutații genetice care fac ca unii pacienți să răspundă mai bine la anumite medicamente.

Nanotehnologia: Această tehnologie promite rezultate de imagistică foarte promițătoare, care pot arăta cu precizie localizarea tumorilor. De asemenea, contribuie la dezvoltarea unor medicamente mai specifice și eficiente împotriva celulelor canceroase.

Robotica chirurgicală: Pe măsură ce tehnologia mecanică și informatică progresează, se așteaptă ca sistemele viitorului să poată elimina chirurgical tumorile mult mai complet și mai puțin traumatic.

Realizarea profilurilor și proteomica: Cunoscând ce proteine sunt prezente în celule, oamenii de știință pot afla mai multe despre modul în care se comportă celulele. În cazul cancerului, aceasta poate ajuta la distingerea formelor de cancer agresive de cele mai puțin agresive și poate ajuta la indicarea medicamentelor la care este posibil să răspundă tumora.

Metodele protemice sunt testate și pentru depistarea cancerului. În cazul celor mai multe tipuri de cancer, măsurarea cantității unei anumite proteine din sânge nu este foarte eficientă în determinarea timpurie a acestuia.

Totuși, cercetătorii speră că prin compararea cantității relative a mai multor proteine, rezultatele ar putea fi mai folositoare și că găsirea unor cantități mari de anumite proteine, în timp ce altele sunt deficitare, poate furniza informații precise și utile despre tratamentul cancerului și despre efectele sale. Proteinele (și alte tipuri de molecule) se găsesc chiar și în aerul expirat, care este acum testat pentru a vedea dacă prezintă semnele timpurii ale cancerului pulmonar. Rezultatele studiilor privind cancerul pulmonar și colorectal au fost promițătoare, iar aceasta reprezintă o zonă interesantă de cercetare care poate face istorie.

Sursa playtech.ro, digi24.ro, easistent.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Next Post

Câinii salvatori

Mon Feb 1 , 2021
Două persoane surprinse de o avalanșă în Elveția au fost găsite în viață după ce câinii lor au lătrat după ajutor. Animalele au fost auzite de alți turiști aflați pe munte, care au reușit să-i dezgroape pe cei doi din zăpadă și să cheme salvamontiștii. Patrupedetele au indicat salvatorilor mâna […]

Breaking News