Cel mai vechi ADN recuperat vreodată: 1,2 milioane de ani

Oamenii de știință au reușit să extragă material genetic din molarii unor mamuţi care au trăit în nord-estul Siberiei până în urmă cu 1,2 milioane de ani. Acesta este cel mai vechi ADN care a fost recuperat în istoria cercetărilor ştiinţifice, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Cercetătorii au recuperat şi au secvenţiat ADN din rămăşiţe provenite de la trei mamuţi – verişori ai elefantului, care erau printre cele mai mari mamifere care au dominat fauna de pe Terra în timpul Epocii de Gheaţă -, îngropate în permafrost, un strat care contribuie la conservarea materialului genetic.

Deşi acele rămăşiţe au fost descoperite începând din anii 1970, savanţii au avut nevoie de noi metode ştiinţifice pentru a extrage ADN-ul.

Cel mai vechi dintre cele trei exemplare, descoperit în apropiere de râul Krestovka, are o vârstă de aproximativ 1,2 milioane de ani. Un altul, găsit lângă râul Adycha, are o vechime cuprinsă între 1 milion şi 1,2 milioane de ani. Al treilea, descoperit lângă râul Chukochya, are o vechime de “doar” 700.000 de ani.

“Este vorba, de departe, despre cel mai vechi ADN recuperat vreodată”, a declarat expertul în genetică evolutivă Love Dalen, de la Centrul de Paleogenetică din Suedia, coordonatorul acestui studiu publicat în revista Nature.

Reconstituire din fragmente

Până acum, cel mai vechi ADN recuperat de cercetători provenea de la un cal care a trăit în peninsula canadiană Yukon în urmă cu circa 700.000 de ani. Prin comparaţie, specia noastră, Homo sapiens, a apărut abia în urmă cu 300.000 de ani.

ADN-ul este un material capabil de autoreproducere şi care conţine informaţiile genetice din celulele organismelor vii – un fel de tipar al vieţii.

“Acest ADN era extrem de degradat şi fragmentat în bucăţi foarte mici, iar noi am fost nevoiţi să secvenţiem multe miliarde de secvenţe ultra-scurte de ADN pentru a le pune apoi împreună şi a alcătui astfel puzzle-ul acestui genom”, a precizat profesorul Dalen.

Cele mai multe cunoştinţe despre animalele preistorice provin din studierea fosilelor, dar există anumite limite în privinţa aspectelor pe care scheletele le pot dezvălui despre un organism, în special atunci când este vorba despre relaţii genetice şi trăsături fiziologice.

ADN-ul străvechi poate să umple aceste goluri de cunoştinţe, dar el este extrem de perisabil. Noile tehnici de cercetare, foarte sofisticate, le permit oamenilor de ştiinţă să recupereze ADN-uri străvechi.

“Este o presupunere destul de hazardată, dar cred că o recuperare de până la 2 milioane – 3 milioane de ani în urmă ar fi posibilă”, a adăugat profesorul Dalen.

Acest interval ar putea să aducă noi informaţii despre anumite specii dispărute, dar lasă multe altele învăluite în mister – inclusiv dinozaurii, care au dispărut în urmă cu 66 de milioane de ani.

Migrația mamuților

Cercetătorii au obţinut informaţii preţioase despre evoluţia mamuţilor şi despre migraţia lor, comparând ADN-ul recuperat cu ADN-ul mamuţilor care au trăit până mai de curând. Ultimii mamuţi au dispărut de pe Terra în urmă cu circa 4.000 de ani.

Cel mai vechi dintre cele trei specimene, mamutul Krestovka, a aparţinut unei linii genetice până acum necunoscute, care, în urmă cu peste 2 milioane de ani, s-a desprins din linia care a dus la apariţia mamuţilor lânoşi.

Potrivit geneticianului Tom van der Valk de la SciLifeLab din Suedia, autor principal al studiului, se pare că membrii liniei Krestovka au fost primii mamuţi care au migrat din Siberia în America de Nord mergând peste un istm în prezent dispărut, cu 1,5 milioane de ani în urmă, folosit şi de mamuţii lânoşi care au migrat ulterior, în urmă cu 400.000 – 500.000 de ani.

Se pare că linia mamuţilor Adycha era mult mai veche decât linia mamutului lânos, iar mamutul Chukochya este unul dintre cele mai vechi specimene cunoscute vreodată de mamut lânos.

Analizele ADN au arătat că variaţiile genetice asociate rezistenţei la climatul geros, precum creşterea firelor de păr, termoreglarea, depozitele de grăsimi, toleranţa la frig şi ciclurile circadiene, erau prezente cu mult timp înainte de apariţia mamuţilor lânoşi. Sursa digi24.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Next Post

Etna, cel mai activ vulcan al Europei alunecă în mare an de an

Thu Feb 18 , 2021
Vulcanul Etna a avut, pe 16 februarie, cea mai mare erupție din ultimii ani. Valuri de lavă și coloane de cenușă s-au ridicat la zeci de metri în aer. Este vorba de o erupţie a craterului din partea de sud-est a vulcanului. O mică porţiune a conului vulcanului s-a prăbuşit. […]

Breaking News